Dinozaurii nu au dispărut din motivul pe care îl ştiam: o nouă teorie

Sunt oameni care cred că dinozaurii au existat şi oameni care nu cred. Cei care cred, probabil, s-au întrebat mereu ce s-a întâmplat, de fapt, cu ei.

Efectele cumulate a două cataclisme globale, produse la mică distanță unul de celălalt, şi anume impactul cu un meteorit uriaș urmat de erupția unui vast lanț vulcanic în cealaltă emisferă a Pământului, au dus la dispariția dinozaurilor și a multor altor specii de animale și plante în urmă cu 66 de milioane de ani, conform unui nou studiu.

Oamenii de știință au ajuns la concluzia că dispariția dinozaurilor, eveniment fără de care mamiferele nu ar fi evoluat și implicit oamenii nu ar fi putut să apară, s-a produs după două catastrofe cu efecte resimțite la nivel global: un meteorit cu diametrul de aproximativ 10 kilometri a lovit Pământul în zona Golfului Mexic, la Yucatan, catastrofă urmată la scurt timp de erupția unui supervulcan în India.

Cum s-au petrecut cele două evenimente

Cele două evenimente cataclismice au provocat o iarnă nucleară, acoperind planeta cu un „sarcofag” gros de praf, cenușă și gaze toxice cum ar fi dioxidul de carbon și dioxidul de sulf, fapt ce a dus la importante și bruște schimbări climatice. Rezultatul a fost dispariția a 75% dintre speciile de plante și animale de pe Pământ într-unul dintre cele mai violente evenimente de dispariție în masă din istorie, scriu cei de la Agerpres.

Conform calculelor oamenilor de știință, impactul cu meteoritul s-a produs acum 66,04 milioane de ani, cu o marjă de eroare de +/—30.000 de ani. În acea perioadă de timp regiunea vulcanică denumită Capcanele Deccan, din apropiere de Mumbai, era deja activă, iar impactul cu asteroidul din Golful Mexic nu a făcut decât să intensifice erupțiile de cealaltă parte a Pământului, în India. Scurgerile piroclastice din Capcanele Deccan au eliberat în atmosferă cantități enorme de gaze toxice.

Diferența de timp dintre impactul cu meteoritul și intensificarea activității vulcanice este foarte mică la scară geologică, cele două evenimente fiind practic simultane. Astfel, oamenii de știință susțin că intensificarea erupțiilor vulcanice s-a produs la cel mult 50.000 de ani după impactul meteoritului. „În marja de eroare a măsurătorilor, aceste evenimente sunt practic simultane”, conform vulcanologului Loýc Vanderkluysen de la Universitatea Drexel din Philadelphia.

„Dispariția dinozaurilor a fost provocată de efectele combinate ale celor două cataclisme”, a adăugat și Paul Renne, director al Centrului de Geocronologie Berkeley și profesor de geologie la Universitatea California din Berkeley.

Oamenii de știință dezbat de mai bine de 35 de ani care dintre aceste două cataclisme globale ar fi dus la dispariția dinozaurilor. „Până acum problema a fost pusă greșit. Nu putem confirma doar una dintre cauze, în detrimentul celeilalte. Este evident că aceste cataclisme s-au produs practic simultan și că efectele lor combinate a produs această dispariție în masă”, a explicat Paul Renne.

„Un meteorit cu diametrul de 10 kilometri, aproximativ de dimensiunea Manhattanului, care lovește Pământul, produce distrugeri extraordinar de mari. Însă acest eveniment a fost urmat de cele mai mari erupții vulcanice din ultimii 60 de milioane de ani. Iar aceste două evenimente au fost urmate de 4.000 de secole de schimbări climatice, acidificarea oceanelor și de ploi acide”, a adăugat și Loýc Vanderkluysen.

Erupțiile din regiunea Deccan au durat 420.000 de ani după impactul meteoritului și au aruncat suficient de multă lavă încât ar fi putut acoperi întreaga suprafață a SUA sub un strat gros de 180 de metri.

În 2009 companiile petroliere care realizau forări în apropierea coastei de est a Indiei au descoperit straturi de sedimente bogate în lavă solidificată, la aproximativ 3,3 kilometri sub nivelul mării. În aceste sedimente se află și lavă care s-a solidificat după ce s-a scurs peste 1.600 de kilometri, din regiunea Capcanelor Deccan. În prezent, această regiune vulcanică se întinde pe o suprafață de mărimea Franței, dar avea probabil o întindere similară cu cea a continentului european, în perioada de maximă activitate de la sfârșitul Cretacicului, conform lui Adatte Thierry, geolog de la Universitatea din Lausanne (Franța).